În ultimii cinci ani, Banca Naţională a României a înregistrat profituri considerabile, iar cea mai mare parte din bani merge în bugetul statului sub formă de impozit.
Scopul Băncii Naţionale a României (BNR) în economie este asigurarea stabilităţii financiare a ţării, nu acela de a face profit ca o instituţie de credit comercială. Cu toate acestea, profitul nu îi este deloc străin băncii centrale, chiar dacă oficialii BNR nu fac un scop din asta.
Din 2007 încoace, BNR înregistrează profituri consistente, cel mai mare fiind obţinut în 2009 - 4,6 miliarde de lei. Dacă şi-a atins sau nu obiectivul stabilităţii financiare este uşor de cuantificat. România este în criză economică, însă, potrivit lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, nu a fost niciodată în criză financiară, şi asta datorită politicilor coerente şi eficiente ale BNR.
Teoretic, o economie intră în recesiune după două trimestre consecutive de scădere a PIB. Acest lucru înseamnă reducerea activităţii economice, a veniturilor individuale, a nivelului ocupării, dar şi diminuarea producţiei industriale şi a consumului, iar toate acestea înseamnă criză economică.
La rândul ei, criza economică duce la creşterea neîncrederii în sistemul financiar, scăderea volumului tranzacţiilor la bursă şi pe piaţa valutară, dereglarea mecanismelor de piaţă, ceea ce înseamnă, potrivit majorităţii economiştilor, criză financiară. Însă România nu a fost în criză financiară, cu toate că efectele menţionate mai sus s-au resimţit şi se resimt în continuare. Însă nu la un nivel suficient de acut încât să afecteze cea mai mare parte a populaţiei şi să poată fi definite ca „criză".
Ţinta BNR nu este cursul, dar de aici se câştigă
Ţinta BNR este inflaţia, şi nu cursul. De aceea, potrivit lui Adrian Vasilescu, Banca Naţională intervine pe piaţa valutară foarte rar,
