Economia lumii are nevoie acum de fortifiante. Pentru creşterea imunităţii. Ar fi de ajutor o suită de idei geniale? Nu neapărat. Ar fi de ajuns să nu fie făcute greşeli. Mai cu seamă, să nu fie făcute greşeli mari.

Pretutindeni, pe planetă, guverne, patronate, sindicate, manageri, producători, consumatori cad continuu în plasa erorilor. Şi plătesc. Ieşirea din criză le va surâde cu prioritate doar acelor ţări sau acelor companii care reuşesc să reducă drastic consumul de greşeli. Mai ales în momente de turbulenţe, cum sunt cele prin care trece acum lumea, reducerea consumului de greşeli devine o cerinţă capitală.

Aşa a fost mereu. Rareori, în istorie, succesul economic a apărut după ce au fost puse în mişcare idei răsunătoare. Excepţiile, atunci când au existat, îndeosebi sub forma unor inovaţii epocale, au revoluţionat economia la scară mondială. În rest, la nivelul unor ţări, mari sau mici, lucrurile s-au petrecut şi se petrec cu totul altfel. Evitarea greşelilor a adus bunăstare; înglodarea în greşeli a provocat depresiuni economice.

Aşadar, reglementare excesivă sau dereglementare? Nu-i deloc simplu de găsit soluţia bună. Iar a greşi poate fi dramatic. A plusa pe reglementare excesivă înseamnă a nu mai miza prea mult pe sfera eticului, pe sfera largă a moralei şi a duce lucrurile exclusiv în sfera mai restrânsă a dreptului. Dar a opta pentru dereglementare înseamnă a rămâne legaţi mai ales de morală, în sensul că piaţa financiară internaţională va fi şi de aici înainte dereglementată în multe privinţe. Iar acolo unde normele juridice nu mai intervin, trebuie să intervină legile morale, atât cât se pot oamenii folosi de aceste legi. Şi atât cât morala mai este azi o realitate de care pieţele ţin cont.

Sau o altă dilemă: creştere economică ori austeritate? Două răni care sângerează în întreaga lume. Pentru că, în actualele împrejurări, cre