Bugetul UE pentru perioada de după 2014 rămâne mărul discordiei în plan european. Miniştrii Afacerilor Europene au constatat din nou marţi, 26 iunie, la Luxemburg, că divergenţele de opinie între cei care plătesc şi cei care cheltuie rămân importante.
Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Un document semnat la Luxemburg de 14 state membre ale UE şi de Croaţia expune din nou, destul de pe larg, beneficiile politicii de coeziune. România se numără printre avocaţii fervenţi ai coeziunii. Aceasta, menită să dezvolte prin diferite fonduri europene robuste regiunile sărace, va fi o victimă sigură, dacă bugetul viitor al UE va fi redus cu 100 de miliarde de euro.
Reducerea este cerută de marile state membre şi mari contribuitoare la bugetul UE (Marea Britanie, Germania, Suedia, Olanda şi pe alocuri Franţa). Ele cer o mai bună folosire a banilor UE, ceea ce nimeni nu contestă.
Ţările mici însă spun că o mai bună cheltuirea a banilor nu înseamnă să cheltuim mai puţin. Din această cauză, discuţia care va fi reluată la sfârşitul săptămânii de liderii europeni reuniţi la Bruxelles, se arată dificilă. Ea este şi nuanţată, cum o defineşte ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban: "Au fost abordări nuanţate, de la unele poziţii, precum cea a Poloniei, care îşi punea problema să respingă total acest document, la poziţii mai nuanţate, precum cea a României. Documentul este o bună bază de continuare a discuţiilor, dar pe de altă parte, noi avem anumite rezerve".
De ce bani poate dispune UE?
Un buget ideal al UE s-ar situa pentru o perioadă de şapte ani, undeva la 1.025 de miliarde de euro. El ar fi mai ales destinat politicii de coeziune, Politicii Agricole Comune, educaţiei şi inovaţiei.
UE are mai multe responsabilităţi acum decât în trecut, politica externă ar trebui şi ea bine finanţată. La fel, creşterea e
