Constantin Sporiş, din Câineni-Vâlcea, este cel mai longeviv vâlcean. A trăit cu brânză de burduf şi lapte de oaie, a fost în două războaie, a colindat ţara în lung şi-n lat, iar acum ţine morţiş să ajungă pe crestele munţilor.

Constantin Sporiş din satul de munte Grebleşti, comuna Câineni-Vâlcea, a împlinit, la 19 ianuarie 2012, vârsta de 103 ani. Localnicii îi spun „nea Dinu" şi au respect deosebit pentru cel mai longeviv vâlcean, care este un om deosebit. „A fost grea viaţa, dar am trecut prin ea, m-am luptat şi am izbândit. Am fost cioban la oi, acolo, în munte. M-a bătut viscolul, ploile, am trecut prin ierni geroase, prin două războaie, dar Dumnezeu m-a ajutat şi uite am ajuns la anii ăştia!", povesteşte nea Dinu.

Chemarea muntelui şi... ciorba clocotită

Constantin Sporiş a avut şapte copii, doar trei mai sunt în viaţă, restul s-au prăpădit. Soţia sa, Maria, a murit, de inimă, în urmă cu 37 de ani, la vârsta de 62 de ani. Acum, ne-a Dinu este sub îngrijirea unuia dintre copiii săi şi se bucură de toată atenţia şi grija ce i se cuvin. „Îi place să mănânce ciorba fierbinte, ba chiar mai bea şi un păhărel, dar totdeuana cu măsură. Este un om credicios, care a mers la biserică, dar acum îl ţinem prin jurul casei. Ne tot roagă să-l lăsăm să se ducă în munte, la stână, pentru că acolo se simte atras de natură, de animalele pe care le-a păstorit. Îi vom împlinii această dorinţă şi vom merge noi cu el, dar mai avem ceva treburi de rezolvat prin gospodărie", a spus Viorica Sporiş, nora sa.

„Fie pâinea cât de rea...."

Nea Dinu a bătut ţara în lung şi-n lat când era mai tânăr. Pleca cu trenul, cu sute de kilograme de cartofi să facă negoţ prin toate oraşele din România. A fost descurcăreţ, iar ca să-i crească pe cei şapte copii, n-a fost tocmai lucru de şagă. În armată, dar şi în timpul celor două războaie prin care a t