Aproape că nu există an fără subiecte greșite, ambigue sau în afara programei la Evaluarea națională sau la Bacalaureat. Sursa: ARHIVA EVZ

Acuzaţiile de lipsă de carte şi neştiinţă au curs ieri la adresa celor care au conceput subiectele pentru Evaluarea naţională, după ce lingviştii au admis că una dintre cerinţe era ambiguă.

Până şi ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a arătat că "90% dintre specialiştii consultaţi de Minister au admis ambiguitatea". Problema vizează cerinţa de a stabili dacă subordonata din fraza "Ceea ce mă jenează este dificultatea răsfoirii" este subiectivă sau predicativă.

"Copiii care gândesc la nivel de clasa a IV-a au scris că e subiectivă şi, conform baremului, nu au greşit. Cei care au gândit ca olimpicii şi au spus că e predicativă, conform baremului au greşit. Însă contextul e ambiguu şi nu se poate spune clar că una dintre variante este greşită", susţine Marina Rădulescu Sala, cercetător la Institutul de Lingvistică.

Specialistul a recomandat Ministerului să scoată subiectul din acest examen.

"De ce vor să-i încurce?"

"Există această mentalitate, în rândul celor care fac subiectele, cum că trebuie să încurce elevii, să le dea contexte ambigue şi să-i prindă cu tot felul de chichiţe. Dar de ce?", se întreabă ea.

Profesorii de limba şi literatura română sunt, la rândul lor, intrigaţi de faptul că, deseori, subiectele de la examenele naţionale sunt greşite, lasă loc de intrepretări sau sunt în afara programei.

Profesorul Sofia Dobra pune punctul pe I: "Lipsa de practică şi neştiinţa de carte ale celor care fac subiectele sunt cauzele acestor probleme".

Ea arată că lucrurile nu au fost diferite nici pentru generaţiile trecute: "Anul trecut, cei care au întocmit subiectele susţineau că există dialog într-un text în care acesta lipsea. Altă dată, au dovedit că nu ştiu ce este familia lexic