În Irak au fost convocate alegeri anticipate pe fondul unei grave crize politice care paralizează ţara de 6 luni. Occidentalii privesc cu nelinişte la evoluţia situaţiei din această ţară unde violenţele şi atentatele continuă. Miercuri au fost comise trei atentate care au provocat moartea a 11 civili.

Faţă de anii 2006 şi 2007, care au fost cei mai teribili în materie de violenţe şi atentate sîngeroase, numărul victimelor este în prezent mai scăzut. Dar insecuritatea persistă. Luna mai s-a încheiat cu un bilanţ oficial de 123 de morţi, iar luna iunie bilanţul riscă să fie şi mai mare.

Pe plan politic criza a început în decembrie, odată cu retragerea trupelor americane. La incitarea blocului laic dominat de suniţi, Iraqiya, mai multe formaţiuni au început să-l boicoteze pe primul ministru Nouri al-Maliki reproşîndu-i că doreşte să acapareze întreaga putere.

Liderii kurzi şi blocul şiit condus de Moqtada Sard au intrat la rîndul lor în conflict cu premierul itakian care s-a văzut obligat acum să convoace alegeri anticipate. Criza politica a paralizat atît guvernul cît şi Parlamentul care nu a mai putut vota nici o lege importantă, într-un moment în care ţara ar fi trebui să se doteze cu o legislaţie privind hidrocarburile şi destinată deci să reglementeze sectorul petrolier.

Paralizia de care vorbeam nu a afectat însă Comisia însărcinată cu supravegherea mediilor de informare care a încercat recent să obstrucţioneze ba chiar să interzică actvitatea unor medii de informare străine pe teritoriul irakului.

In general, de altfel, Irakul nu prea stă bine cu libertatea presei, iar organizaţia Reporteri fără Frontiere plasează Irakul pe locul 152, dintr-un clasament numărînd 179 de ţări, la acest capitol. Să mai adăugăm că Irakul are o graniţă comună cu Siria, de unde şi temerea că războiul civil din Siria ar putea deveni contagios.

F