Vestea bună: România are cea mai rapidă creştere din UE. Vestea proastă: e încă la coada clasamentului.

La întrebarea de ce românii sunt în urma altor europeni ca nivel de trai, răspunsul tipic este productivitatea scăzută, adică un raport mic între PIB şi muncă.

Variaţia oricăruia dintre indicatori poate influenţa rezultatul final, astfel că ţinta este dificil de urmărit iar confuziile apar uşor. Iată câteva dintre concluziile false care au făcut carieră de-a lungul timpului.

1. "România avansează mai greu decât vecinii"

România a avut cea mai rapidă creştere de productivitate din UE: în doar 10 ani, procentul s-a dublat de la 25% la 50% din media uniunii pe angajat. Următorii clasaţi sunt Bulgaria şi ţările baltice, cu creşteri de peste 50%. Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovenia au avut în 10 ani câştiguri sub 20%.

2. "Productivitatea mică e cauza crizei"

Cu excepţia Luxemburgului (unde există puternice deformări statistice), cel mai ridicat nivel de productivitate îl raportează Irlanda şi Belgia, ţări cu bugete aflate în dificultate financiară ca urmare a crizei. În schimb, Finlanda, una dintre cele mai disciplinate trezorerii, anunţă o productivitate egală cu a Spaniei.

3. "Grecii sunt leneşi"

Grecii lucrează cel mai mare număr de ore pe săptămână, aproape 44, iar ponderea angajaţilor full-time este cea mai mare din UE. Asta face ca productivitatea pe angajat să fie aproape de media UE, deşi productivitatea orară este la trei sferturi.

4. "Euro a ajutat economiile puternice şi le-a îngropat pe cele slabe"

Spania, Portugalia şi Irlanda au avut creşteri constante în ultimul deceniu. În Grecia, în primii patru ani după adoptarea euro, productivitatea a continuat să crească, iar scăderea a început abia din 2005. Scăderi relative de productivitate au fost în