Întreaga Europă culturală sărbătoreşte 300 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai iluştri reprezentanţi ai filozofiei luminilor, Jean-Jacques Rousseau. El a văzut lumina zilei pe 28 iunie 1712, la Geneva, în Elveţia şi a murit în 1778, într-o localitate din nordul Franţei. Numeroase manifestări omagiale au loc în contextul acestei aniversări, mai ales în Franţa şi în Elveţia.

Cum Jean-Jacques Rousseau a scris în limba franceză şi a trăit în Franţa, el este considerat un mare filozof francez, iar rămăşiţele sale pământeşti odihnesc la Panteon, alături de alţi iluştri confraţi ai săi, precum Voltaire.

Cu oraşul său natal, Geneva, el a avut în prima parte a vieţii, relaţii tumultuoase. Jean-Jacques Rousseau a fost la un moment dat chiar izgonit de la Geneva, iar cărţile sale au fost arse, întrucât erau considerate prea subversive. Astăzi elveţienii îi reeditează opera în ediţie de lux şi în 24 de volume, iar oraşul Geneva i-a consacrat numeroase colocvii, conferinţe, expoziţii şi alte manifestări de acest gen. La Geneva, casa în care s-a născut Jean-Jacques Rousseau este una dintre principalele atracţii turistice, iar chipul său şi numele său au devenit o emblemă a turismului industrial. Aşa funcţionează istoria, prin recuperări tardive…

Mai important este însă faptul că opera lui Jean-Jacques Rousseau a rămas de o mare actualitate şi modernitate. Generaţii întregi de politicieni (cel puţin occidentali, care mai citesc din când în când), de filozofi, de avocaţi, de sociologi, de pedagogi, de etnologi şi de ecologişti s-au inspirat din scrierile lui Jean-Jacques Rousseau. Principii precum "libertate, egalitate, fraternitate" îşi au sursa în reflecţiile sale. Lucrări precum "Despre contractul social" sau "Despre inegalitatea din rândurile oamenilor" sunt fundamentale pentru ceea ce s-a numit epoca modernă a Europei, care a început de fapt cu Re