Consiliul European dezbate joi seară şi vineri la Bruxelles viitorul buget al Uniunii, în cadrul căruia vor fi decise sumele ce vor fi destinate fondurilor structurale din 2014 până în 2020.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

De asemenea, se va discuta despre controlul bugetelor nationale, altfel spus Bruxelles-ul ar putea interveni în respectivele cifre, măsuri de creştere economică, solutii pentru scăderea şomajului, locuri de muncă mai multe.

Bugetul UE 2014-2020

Există două tabere care se confruntă: ţările net contribuitoare la bugetul UE–Germania, Franta sau tările nordice- care vor să dea mai putini bani la buget şi statele primitoare, între care şi România, care sunt împotriva reducerii.

Discutia este în desfășurare. Pentru a se asigura că vor avea câştig de cauză, tări ca România, adică cele care au mare nevoie de fonduri se coalizează. Aşa s-a născut grupul ”prietenilor coeziunii” care reuneste 14 state membre UE, plus Croatia.

Ele semneaza diferite documente de câteva luni încoace; ultimul a fost semnat marti la Luxemburg.

România se numără printre avocatii ferventi ai coeziunii. Aceasta, menită să dezvolte prin diferite fonduri europene robuste regiunile sărace, va fi o victimă sigură, dacă bugetul viitor al UE va fi redus cu 100 de miliarde de euro.

Statele mari şi mari contribuitoare la bugetul UE cer o mai bună folosire a banilor UE, ceea ce nimeni nu contestă.

Tările mici spun însă că o mai bună cheltuire a banilor nu înseamnă să cheltuim mai putin.

Calea spre federalism

În mod normal, suveranitatea nu este atinsă, dar se va merge treptat către o mai mare integrare bancară şi fiscală. Aceasta este ideea unui document redactat de institutiile europene şi dezbătut acum în summit.

La o privire mai atentă însă este vorba despre crearea unui emb