Staţia feroviară Bucureşti Nord imită arhitectura Gării de Nord din Paris, însă lipsa investiţiilor şi dezinteresul au degradat total gara. Pereţi crăpaţi şi cu igrasie, de pe care varul stă să cadă, pardoseală denivelată şi găurită pe alocuri, doi câini care dorm nestingheriţi la umbra unor chioşcuri. Aşa te întâmpină cea mai mare gară a României, Gara de Nord, de unde pleacă zilnic 100 de trenuri, majoritatea spre destinaţii din ţară. Deşi construcţia staţiei feroviare Bucureşti Nord imită arhitectura Gării de Nord din Paris, lipsa investiţiilor în modernizare şi dezinteresul şefilor de la căile ferate au degradat total gara, transformând-o într-un spaţiu care nu arată nici pe departe a nod feroviar european. Până când o să mai suporte călătorii condiţiile deplorabile din gară?
Ceea ce ar trebui să fie locul în care să se formeze prima impresie bună despre Bucureşti este în realitate o carte de vizită pătată. Aşa se explică poate şi traficul în continuă scădere în Gara de Nord. Dacă în 1999 trenurile care ieşeau sau intrau în Gara de Nord transportau 6,3 milioane de persoane, anul trecut au transportat doar 3,6 milioane de pasageri.
Iar acest lucru se întâmplă în condiţiile în care Ministerul Transporturilor are un buget anual de peste 3 miliarde de euro, din care însă majoritatea banilor merg către infrastructura rutieră. Anul acesta, spre exemplu, bugetul de stat alocă pentru Ministerul Transporturilor 3,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cel mai mare buget al instituţiei din istoria ultimilor 20 de ani. Circa două treimi din bugetul Transporturilor merg însă către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.
Deşi este un punct de importanţă strategică pentru Capitală, dar şi pentru întreaga ţară, Gara de Nord nu a intrat deloc pe lista de priorităţi a Ministerului Transporturilor după Revoluţie.
