Curtea Constituţională a constatat ieri existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedinţie şi i-a dat câştig de cauză celei din urmă, hotărând că preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European. În replică, Victor Ponta a acuzat Curtea Constituţională de „politizare‘‘ şi a lăsat să se înţeleagă că USL va declanşa procedurile de suspendare a preşedintelui, pe care l-a acuzat de „blocaj inacceptabil‘‘. Totuşi, nu mai departe de toamna anului trecut, premierul se arăta dornic să-l suspende pe Traian Băsescu după ce şeful statului declarase că „şi în cazul în care CCR declară neconstituţională îngheţarea pensiilor, tot nu sunt bani‘‘.

Chiar dacă Traian Băsescu ar „dori să evite circul polonez'' şi ar decide să nu participe la summitul de azi de la Bruxelles, decizia de ieri a Curţii Cons­tituţionale are consecinţe care pun bazele viitorului război instituţional.

Prim-ministrul Ponta a susţinut într-o con­ferinţă de presă că decizia CCR nu îl surprinde pentru că „în CCR Traian Băsescu a numit nişte oameni care întotdeauna i-au îndeplinit dorinţele'', lăsând în acest fel să se înţeleagă că CCR este o instituţie ilegitimă.

În acelaşi sens, el a afirmat că va merge la Bruxelles pentru că legitimitatea sa ar fi dată „nu de cinci judecători'', ci de Parlament.

Premierul nu vrea corset prezidenţial

Decizia de ieri are consecinţe spectaculoase asupra rolului preşedintelui în stat. Ponta a susţinut că sentinţa CCR ar adăuga la Constituţie pentru că ar fi o recunoaştere a dreptului preşedintelui de a „conduce toate instituţiile acestei ţări'', ceea ce ar reprezenta instituirea prin decizia CCR a unui regim prezidenţial. Ponta exagerează, dar numai pe jumătate. Ceea ce consfiinţeşte sentinţa CCR este dreptul constituţional al preşedintelui de a angaja politic statul român în probleme care ţ