Andreas Hniatiuc lapsiholog.comNu putine sunt situatiile in care cuplurile, in ciuda evidentelor ca relatia nu mai are niciun viitor, se ambitioneaza sa ramana impreuna, cautand sa "demonstreze" ca se poate. Partenerii neglijeaza evidentele care duc in directia separarii, de dragul unor argumente, de cele mai multe ori, emotionale. In alte cazuri, partenerii prelungesc relatia in defavoarea beneficiilor unei despartiri, doar pentru a nu oferi ocazia de a fi criticati pentru deciziile luate!
Pacatele parintilor
Atunci cand cuplul are si urmasi, partenerii evita sa se desparta "de dragul" copiilor. Cei doi isi pun intrebari in legatura cu viitorul relatiei cu copiii, cum vor percepe acestia ruptura dintre parinti, ce impact emotional ar avea acest demers asupra dezvoltarii ulterioare a celor mici sau daca parintele care va primi custodia ar reusi sa suplineasca lipsa celuilalt parinte. In astfel de situatii, se recomanda adultilor sa priveasca fericirea copilului din perspectiva fericirii parintilor. Un copil nu va fi niciodata fericit atunci cand parintii sunt nefericiti! La ce ajuta simpla lor prezenta in viata copilului, daca relatia si atmosfera din familie este presarata de scandaluri, reprosuri, tensiuni, constrangeri sau pedepse? Copilul va creste si se va dezvolta intr-un mediu total nefavorabil, se va identifica cu modelul parental si, ulterior, va transfera astfel de comportamente in viata sa ca adult.
Cand prietenii nu stiu de ce
De multe ori, in situatii extreme, cand se recomanda despartirea, partenerii amana decizia doar de teama de a nu fi judecati, criticati sau sanctionati in vreun fel de familie sau prieteni. Partenerii ajung sa-si impartaseasca gandurile celor apropiati, in speranta ca vor primi solutii sau vor stabili aliante cu acestia. Ei traiesc cu impresia ca problema este a partenerului/partenerei, ei neavand nicio raspu
