Metroul este, pentru locuitorii Capitalei, mai mult decât un mijloc de transport în comun. Acesta salvează ziua multor bucureșteni grăbiți, cărora nu le trece prin minte, ținându-se de bară, câte mistere ascunde moștenirea ceaușistă.
Cei mai mulți dintre noi îl văd pe Nicolae Ceușescu în spatele monumentalei construcții, care, în zilele noastre, nu s-ar fi finalizat cu forță de muncă și resurse 100% românești. Ideea metroul în București datează de la începutul secolului al XX-lei și îi aparține tânărului student de atunci, Dimitrie Leonida. Între 1934 și 1936 se cristalizează și opinia realizarii unor linii de transport în comun subteran cu trenuri sau tramvaie electrice.
Ceuşescu a fost extrem de fascinat de prima călătorie cu metroul
Foto: Fototeca online a comunismului românesc
Cel de-al doilea război mondial zădărnicește însă planurile mărețe ale inginerilor. Ele sunt reluate, în comunism, de tovarășul iubit care reușește să mobilizeze oamenii și să adune toate resursele necesare. În 1975, începe să ne construiască metroul, care, astăzi, nu arată foarte diferit față de cum ni l-a lăsat Ceaușescu. Scopul acestul mijloc de transport era să transporte oamenii din cartierele-dormitor la fabrici.
Click pe fotogalerie pentru a vedea imagini spectaculoase cu metroul lui Ceaușescu!
Muncitorii de la „metrău‟ nici nu știau ce construiesc
În anul în care au început primele săpături, salahorii nu știau ce înseamnă „metrăul‟ la care lucrau. Gheorghe Moroșanu, unul dintre muncitori, povestește în cartea „Metroul fără Ceaușescu‟ un episod haios din primele zile de viață ale șantierului. Bucureşti 1975, undeva pe Splai, în apropiere de Cotroceni. Un ţăran venit din Moldova spărgea strada pentru un viitor şantier. Un băiat de Bucureşti îl întreabă: „Băi, nea Ioane, ce faci dumneata acolo?”, “Scot chetrele astea, n
