Cu 2,6 miliarde de lei, băncile, atât cele interne, cât şi instituţii internaţionale solide, ca BERD şi BIRD, sunt principalii creditori către care Hidroelectrica are datorii. Acestea au dat credite către Hidroelectrica şi nu au detectat probleme financiare din partea producătorului de stat atunci când au făcut analizele de risc în privinţa solvabilităţii companiei. În schimb, Ministerul Economiei a descoperit peste noapte că Hidroelectrica avea probleme grave de trei ani încoace, în urma "unui management dezastruos".

Analizele de risc sunt obligatorii potrivit legislaţiei. Unele dintre aceste bănci au alocat dobânzi mici pentru aceste credite, ceea ce înseamnă că le vedeau cu risc foarte mic. Semnificativ pentru soliditatea companiei şi încrederea bancherilor, credite substanţiale au fost acordate în perioada când criza economică se manifesta din plin. Astfel, un împrumut de 50 de milioane de euro de la BCR, luat în 2010, arăta o dobândă egală cu Euribor la trei luni, la care se adaugă 2,74%, potrivit rapoartelor făcute publice de Fondul Proprietatea. Un alt credit, de 117 milioane de euro, contractat în 2010 de la Unicredit Bank Austria pentru retehnologizarea Oltului inferior, are o dobândă de egală cu Euribor la şase luni, la care se adună 2,5%. Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare (BERD) a fost puţin mai precaută: la 110 milioane de euro puşi la dispoziţie în 12 iulie 2011, aceasta a cerut o dobândă calculată după formula Euribor la şase luni + 3,6% pentru o sumă de 70 de milioane de euro şi Euribor la şase luni + 3,3% pentru 40 de milioane.

Ministerul Economiei a emis luni un comunicat în care anunţa că estimează că în acest an Hidrolectrica va avea un deficit de numerar de aproximativ 1,4 miliarde de lei (310 milioane de euro), rezultat dintr-un deficit de 774 de milioane de lei în primul semestru şi de 612 milioane de lei în pa