Reabilitarea bisericilor din lemn, monumente istorice din judeţ depinde doar de mila Ministerului Culturii, autorităţile locale şi episcopiile preferând să investească puţinii bani de care dispun în biserici noi.

În judeţele vecine, Bihor şi Bistriţa-Năsăud, autorităţile locale şi ONG-urile s-au mobilizat şi au accesat fonduri europene pentru reabilitarea unor biserici monument.

Peste 80 de biserici din lemn din judeţul Cluj figurează pe lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii şi majoritatea au fost construite în jurul anilor 1700. Biserica din satul Bucea, comuna Ciucea, construită în anul 1791, biserica din satul Câlna, comuna Vad, construită în 1671, biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail și Gavril din comuna Căianu, construită în 1750 sunt doar câteva din bisericile din lemn din judeţul Cluj, aflate pe lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii.

Autorităţile locale nu alocă bani pentru monumente istorice

Mare parte din bisericile din lemn au nevoie de lucrări de restaurare, însă problema banilor este cea mai importantă piedică, principala sursă de finanţare fiind Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, în subordinea căruia se află. Nu doar Ministerul poate aloca însă bani, ci şi autorităţile locale, însă în judeţul Cluj, în ultima perioadă, nu s-a întâmplat acest lucru. Anul acesta, în bugetul Consiliului Judeţean Cluj au fost prinşi bani pentru religie şi culte, dar banii se alocă în funcţie de solicitări.

Comunităţile preferă să facă biserici noi

Conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPN) Cluj subliniază că episcopiile nu se implică în restaurarea bisericilor monument istoric ci preferă să investească banii de care dispun în construirea unor biserici noi. „Avem multe monumente istorice care au nevoie de lucrări de restaurare, dar priori