În acest sens, Mihail Boldea a promovat o iniţiativă legislativă de modificare a Legii nr. 508/2004 privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin care solicita ca audierea participanţilor şi părţilor în cauzele de competenţa acestei unităţi să fie înregistrată video şi audio, stabilindu-se prin mijloace tehnice data şi ora la care a fost finalizată audierea, iar lipsa înregistrării ataşată semnăturii olografe să atragă nulitatea absolută a probei administrate.

Unicul iniţiator al unei legi

În acelaşi scop, Mihail Boldea a fost şi unicul iniţiator al unei legi de modificare a Codului penal prin care intenţiona introducerea unei noi infracţiuni potrivit căreia fapta săvârşită de un procuror, judecător, poliţist, jandarm sau orice altă persoană care prin natura funcţiei sale are acces la informaţii din dosarele penale de a divulga, transmite sau a face publice în orice mod, direct sau indirect, date sau informaţii din acele dosare înainte de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive să fie pedepsită cu închisoarea între 1 şi 5 ani.

DIICOT: voia să încetinească ancheta

Toate aceste demersuri, susţin procurorii DIICOT, au fost demarate de Mihail Boldea „tocmai cu scopul de a încetini, în mod semnificativ, ancheta penală care se desfăşura în ceea ce priveşte grupul infracţional al cărui lider era, precum şi cu intenţia de a împiedica ajungerea la cunoştinţa publică a faptelor comise, cu scopul de a diminua impactul social al faptelor şi repercutarea gradului concret de pericol pe care acesta şi membrii grupului său infracţional îl reprezintă pentru ordinea publică”.

Mihai Boldea vorbeşte cu amicul său, Andrei, despre faptul că foştii tovarăşi l-au turnat la DIICOT. Era momentul în care procurorii făceau primele reţineri în acet dosar. Discuţia telefon