Europa se afla in fata unor decizii grele si nu este vorba numai despre solutionarea crizei. Distanta temporala intre summit-uri devine tot mai mica, dar problemele raman. Sursa imagine: dw.de
Cu Spania si Cipru, care au vazut in fondul european de salvare ultima lor solutie, numarul tarilor aflate in dificultate a crescut la cinci, relateaza Deutsche Welle.
Pietele sunt la fel de agitate, iar nivelul dobanzilor - in cazul Spaniei si Italiei - nu e sustenabil pe termen lung.
In principiu, Grecia ar vrea sa respecte cerintele creditorilor, dar premierul Antonis Samaras solicita conditii mai bune.
Dura, dar optimista, a fost declaratia, de saptamana aceasta, a sefului diplomatiei germane, Guido Westerwelle: "Europa se afla in fata unui test pe care noi, europenii, dorim sa-l trecem - si va trebui sa-l trecem. In criza datoriilor e nevoie de increderea tuturor partenerilor", a afirmat Westerwelle la Luxemburg.
Pentru tarile care se bazeaza pe ajutorul european, lucrul acesta ar putea insemna "fara exceptii si fara compromisuri".
"Urmeaza o noua saptamana dificila. Dar sunt increzator ca vom rezolva ceva," a adaugat ministrul german.
Daca ar fi dupa guvernul Merkel, totul ar putea fi simplu: fiecare stat si-ar face ordine in buget si si-ar spori competitivitatea.
Germania are si aliati: in interiorul uniunii monetare pe Olanda, Finlanda si Austria - dar si pe Suedia, in afara Zonei Euro.
Opozitia, insa, vine pana si de la Paris - multa vreme un partener de nadejde al Berlinului.
In politica privind pensiile si piata muncii, noul presedinte al Frantei, socialistul Francois Hollande, face exact pe dos de cum si-ar dori germanii.
In Italia, elanul premierului Mario Monti vis-a-vis de reforme pare sa fi pierit.
Tehnocratul din fruntea guvernului de la Roma a explicat si care sunt motivele:
"Mai devreme sau
