Summitul UE de două zile care a început ieri vine într-un context fără precedent, în care criza datoriilor a făcut deja a cincea victimă, Ciprul, iar Spania şi Italia, unele dintre cele mai mari economii europene, caută cu încăpăţânarea disperatului ajutor din partea partenerilor din zona euro. De aceea recâştigarea încrederii investitorilor în euro este una dintre cele mai importante mize ale reuniunii, unde, chiar dacă nu se vor lua decizii spectaculoase, se vor delimita clar poziţiile de pe care se vor înfrunta pe viitor liderii Europei.
Alte mize majore ale reuniunii şefilor de state şi de guverne din UE sunt stabilirea primilor paşi pentru realizarea unei uniuni bancare, privită cu neîncredere de Polonia şi Cehia, emiterea de eurobonduri pentru reducerea costurilor de finanţare ale ţărilor cu probleme, ideea susţinută de Franţa, dar căreia Germania i se opune cu îndârjire, şi crearea unui pact sau cel puţin a unui pachet de măsuri care să stimuleze economia.
Pentru zona euro o altă miză este alegerea următorului preşedinte al Eurogroup în locul lui Jean-Claude Juncker. Cele mai răsunătoare nume propuse pentru lista candidaţilor sunt cele ale ministrului german de finanţe Wolfgang Schaeuble şi al omologului francez Pierre Moscovici.
"Cred că este foarte important ca acest summit să excludă orice dubiu legat de ireversibilitatea euro", a declarat preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, citat de The Wall Street Journal.
Premierul italian Mario Monti a avertizat că nu va pleca de la summit dacă nu va obţine ceea ce vrea, adică măsuri concrete de stimulare a economiei şi permiterea BCE sau a fondurilor de salvare ale zonei euro să cumpere de pe pieţe obligaţiuni ale guvernelor cu probleme pentru reducerea costurilor de finanţare ale ţării. Dacă va fi aprobată, de această măsură va beneficia şi Spania, stat