O cenuşăreasă transformată în regină:
Povestea pe care v-o spun datează din vremurile când gospodinele nu aruncau aproape nimic din alimentele pe care le preparau. Pe vremea lor, deşeurile casnice aproape că nu existau, iar când existau erau "reciclate” cu mult folos. Coaja de ceapă, de pildă. Străbunicile noastre au folosit-o iniţial pentru vopsirea firelor de lână. Cojile se fierb cu puţin oţet, apoi se strecoară. Lâna înmuiată în prealabil în apă se fierbe apoi în decoctul maroniu. Între timp doamnele, neavând henna la prăvălii, au început să-şi vopsească şi părul cu decoctul concentrat de coji de ceapă. Nici nu era greu de observat că după câteva proceduri părul devenea mai bogat şi mai sănătos, mătreaţa dispărea fără urmă. Cu infuzia din coji se făcea şi gargară în cazuri de răceală cu dureri în gât. Dacă pe timp de vară, gospodăriile ţărăneşti nu duceau lipsă de remedii verzi, pentru accidente nefericite precum tăieturi în timpul bărbieritului, rosături la picioare, opărituri, iarna locurile afectate se presărau cu pulberea obţinută din cojile uscate de ceapă sau se tamponau cu decoct din coji.
Şi cum proteja coaja de ceapă rănile de infecţii, tot aşa proteja şi morcovii din beci, puşi la păstrare, de dezvoltarea bolilor specifice ce înjumătăţesc roada până primăvara. Fiecare strat de morcov se presăra cu coji de ceapă uscate bine. La fel se proceda şi cu fructele. Merele şi perele sunt protejate de infecţii micotice, folosind metoda nepoluantă cu foi de ceapă.
Remedii naturiste cu foi de ceapă uscate
Din cercetările realizate la Institutul de chimie bioorganică din Rusia putem afla ce componenţă bogată în elemente curative are produsul acesta sortit aruncării.
* Problemele cardiace - Cojile de ceapă conţin substanţe ce întăresc imunitatea, tonifică activitatea inimii, activează producerea secreţiei bil
