Cu Spania şi Cipru cele mai recente victime ale crizei datoriilor, şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană trebuie să aducă lumii, la summitul care se încheie astăzi, dovezi că proiectul euro este ireversibil.
Speranţa Spaniei, reprezentată la această întâlnire de premierul Mariano Rajoy, este că liderii europeni vor aproba acţiuni care să-i micşoreze costurile de finanţare ajunse la niveluri critice. Italia, prin premierul Mario Monti, a atenţionat că este hotărât să obţină de la summit măsuri concrete de stimulare a creşterii economice în Europa. Cei doi sunt sprijiniţi de preşedintele Franţei François Hollande, promotorul colectivizării datoriilor din zona euro prin euroobligaţiuni şi singurul şef de stat cu un calibru suficient de mare pentru a avea vreo influenţă asupra cancelarului german Angela Merkel, care se opune acţiunilor anticriză neortodoxe propuse de ţările sudice.
Pentru că băncile s-au dovedit a fi pe timp de criză una dintre cele mai slabe verigi ale economiilor europene, CE şi-a propus ca la summit să se facă primii paşi spre o uniune bancară europeană. Polonia şi Cehia se tem însă că uniunea va încuraja băncile internaţionale să retragă capital de la subsidiarele din Europa Centrală şi de Est.
Cu Spania şi Cipru cele mai recente victime ale crizei datoriilor, şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană trebuie să aducă lumii, la summitul care se încheie astăzi, dovezi că proiectul euro este ireversibil.
Speranţa Spaniei, reprezentată la această întâlnire de premierul Mariano Rajoy, este că liderii europeni vor aproba acţiuni care să-i micşoreze costurile de finanţare ajunse la niveluri critice. Italia, prin premierul Mario Monti, a atenţionat că este hotărât să obţină de la summit măsuri concrete de stimulare a creşterii economice în Europa. Cei doi sunt sprijiniţi de preşedintele Franţei François H