Strategiile şi politicile de sănătate publică în România, cum ar trebui plătiţi medicii, stimularea dezvoltării unităţilor medicale în zonele rurale şi urbane altele decât centrele de judeţ, reglementări administrative ce privesc unităţile furnizoare de servicii medicale şi farmaceutice - acestea au fost câteva dintre temele unei conferinţe regionale care s-a desfăşurat vineri la Oradea sub titlul "Strategie, finanţare şi dialog în sănătate" şi cu participarea unor medici şi farmacişti din şase judeţe ale Transilvaniei.

Partea cea mai importantă a întâlnirii, la care în ultimul moment ministrul Vasile Cepoi a anunţat că nu poate participa, locul său fiind luat de consilierul Monica Hercuţ, a fost însă o prezentare a noului proiect de lege a sănătăţii elaborat de Ministerul Sănătăţii după ce varianta avansată de Comisia Prezidenţială pentru Sănătate la începutul anului a dus la demisia secretarului de stat Raed Arafat (pe motiv că, practic, oferea companiilor private banii colectaţi de la toţi cetăţenii, inclusiv pentru asigurările obligatorii de sănătate), precum şi la numeroase şi masive demonstraţii de protest în întreaga ţară.

Statul nu se retrage din sănătate

După mesajele transmise de şeful Cancelariei prefectului, Claudia Timofte, viceprimarul Oradiei Ovidiu Mureşan şi fostul ministru Cseke Attila, invitat de onoare, consilierul ministrului a făcut prezentarea proiectului care pare o combinaţie sensibil moderată între actuala lege şi proiectul respins al Comisiei Prezidenţiale.

Noul proiect prevede ca fondul naţional de sănătate să nu mai facă parte din bugetul consolidat al statului, ceea ce ar însemna ca banii plătiţi de asiguraţi să nu mai "dispară" pentru alte tipuri de cheltuieli decise de guverne, dar şi ca toţi cetăţenii să fie asiguraţi, pentru cei care nu-şi pot plăti contribuţiile acest lucru urmând să-l facă statul, prin auto