Cea mai scundă echipă din lume e şi cea mai mare. Spania a devenit aseară singura naţională cu trei turnee finale câştigate consecutiv şi are lumea la picioare după ce a umilit Italia pe "Olimpicul" din Kiev
Silva, Alba, Torres şi Mata au adus victoria Spaniei cu Italia
Casillas are 990 de minute fără gol în fazele eliminatorii la un turneu final!
Buffon ţipă cu toată fiinţa "Fratelli d'Italia", apoi îşi scoate agrafele din banderolă şi îşi prinde pletele. E liniştit, ca un bătrân care ridică în fiecare dimineaţă ziarul din faţa uşii. Din gurile spaniolilor nu iese un cuvânt. Nimeni nu mişcă, doar sprâncenele lui Casillas se plimbă de sus în jos de parcă Iker abia s-ar fi trezit din somn. Dintr-un vis care l-a dus departe. Undeva, la vreo 50 de kilometri de Madrid, unde Jose Villalonga aranjează un teren din 11 pietre şi 11 conuri de brad. E tactica Spaniei de dinaintea primei finale de European, de acum aproape cinci decenii, atunci când antrenorul Villalonga şi-a convins oamenii că ei sunt pietrele. Că ei sunt mai puternici şi că ei vor câştiga finala cu Uniunea Sovietică. Şi aşa a fost!
Ochii mici sunt mari
Înapoi la realitatea de la Kiev, unde ceva s-a schimbat. Spania nu mai pare să aibă liniştea din ultimele zeci de meciuri şi asta pentru că Balotelli şi Cassano aleargă din stânga în dreapta fără oprire. Un pressing la fel de enervant ca superioritatea din fiecare pasă a ibericilor. Mingea ajunge la Xavi, apoi la geamănul Iniesta. Armonia celor doi e ireală. Andres inventează - şi acum nu mai e doar un clişeu - o pasă prin toată apărarea albastră. Fabregas preia de lângă Chiellini şi centrează în faţa porţii. Acolo, în mod normal, Spania ar avea o problemă din cauza staturii, dar Silva apare şi trimite scurt cu capul în poartă. Bestia care omoară Italia are 1,70 m şi ochii mici. Buffon bate din palme, sem
