Se spune că pe "omul prost îl strânge dracul de gât, iar el nu observă".
E, poate, cam dură comparaţia, dar asta se întâmplă cu autorităţile de la Bucureşti, dispuse să se bălăcească la infinit în problemele interne, dar insensibile la problemele autentice ale ţării. În timp ce aproape toată energia politică este epuizată în dezbateri dâmboviţene, la graniţele noastre se petrec lucruri deosebite. Periodic, cu ajutorul expertului Traian Puiu, poate unul dintre cei mai buni specialişti ai spaţiului slav, am atras atenţia că, dincolo de extremismul maghiar la care, vai, suntem atât de sensibili, se nasc şi alte mişcări iredentiste. În Bulgaria, mereu atentă la Dobrogea, dar mai ales în Ucraina, există mişcări anti-româneşti de o violenţă rar întâlnită. Orbiţi de rusofobia noastră tradiţională, uităm că la răsărit avem de-a face cu Ucraina, al cărui naţionalism este mult mai violent decât cel rusesc, muscălesc! Ruşii sunt mici copii în acest domeniu, iar atrocităţile naţionaliştilor ucrainieni în perioada războiului civil din 1918-1922, dar şi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind de notorietate. Da, la est avem în primul rând Kievul, iar abia după, ceva mai departe, Moscova.
Dau două citate ca să se vadă că treaba este cât se poate de serioasă. "Autorităţile Ucrainei... nu sunt capabile să reacţioneze la intenţiile agresive ale României.... care este interesată de destabilizarea situaţiei din Ucraina". Regnum (Rusia), 08.06.2012, Redacţia, "Expert: Ucraina nu este capabilă să reacţioneze dur la intenţiile agresive ale României".
"În România, la putere se află naţionalişti de orientare radicală care nu consideră Moldova stat independent şi nu recunosc existenţa moldovenilor ca naţiune". Regnum (Rusia), 12.06.2012, Redacţia, "Expert: Odată cu limba moldovenească, în Ucraina trebuie interzisă şi limba română"
"La ora actu
