Alimentele care conţin organisme modificate genetic sunt, în general, semnalate prin etichetă. Însă majoritatea produselor au în compoziţie, prin contaminare, „urme" de produse „mutante".
Semnalarea pe etichetă a prezenţei organismelor modificate genetic este obligatorie pentru toate ingredientele, aditivii ori aromele care au în compoziţie peste 0,9% astfel de organisme. Menţionarea pe etichetă a organismelor modificate genetic se face indiferent de proporţia respectivului ingredient în produsul finit, dacă este în concentraţie mai mare de 0,9%, potrivit legislaţiei europene.
Majoritatea produselor alimentare conţin între 0,1 şi 0,5 organisme modificate, prin contaminare involuntară în timpul procesului de fabricaţie, potrivit Direcţiei Generale a Concurenţei, a Consumului şi a Opririi Fraudelor din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor din Franţa.
În Europa, sunt autorizate circa treizeci de organisme modificate genetic (O.M.G.) pentru uzul alimentar uman şi animal. Dintre acestea, cele mai „prelucrate" genetic sunt porumbul, soia, rapiţa, bumbacul, sfecla de zahăr (tipul H7-1) şi cartofii (Amflora). Însă principalele producătoare şi exportatoare care îşi asigură în acest fel culturile sunt Statele Unite, Brazilia şi Argentina.
Ce riscuri implică pentru sănătate
Una dintre teoriile ce gravitează în jurul subiectului „organisme modificate genetic" este că nemaifiind nevoie de pesticide pentru a asigura vialibilitatea culturilor, ceea ce rezultă este mai puţin nociv pentru sănătate. Însă artificiile genetice care se fac în structura plantelor pe care le consumăm noi şi animalele pentru consumul uman să nu aibă chiar niciun impact asupra proceselor organice din corpul nostru?
Se pare că nici măcar alergiile, o consecinţă observată în cadrul mai multor studii, nu este recunoscută la nivel oficial în cazul organismelor modificate
