E nedrept ca numelui Bellu să-i fie asociat doar un cimitir, fie el şi cel mai cunoscut din România. Istoria acestei familii de aromâni venită din Pindul Macedoniei în Ţara Românească se leagă de multe monumente reprezentative pentru cultura şi patrimoniul nostru. Dintre aceste ansambluri arhitecturale, unul zace însă într-o stare de paragină cruntă, la mai puţin de 40 de kilometri de Bucureşti, în comuna Goştinari, judeţul Giurgiu. Privind astăzi ruinele fostei curţi boiereşti şi a bisericii din comuna giurgiuveană nu poţi să nu te gândeşti la cât de falnic arătau acestea în secolul al XIX-lea, când proprietarii lor, cei din familia Bellu, oameni puternici şi influenţi, făceau şi desfăceau iţele politicii nu doar în Ţara Românească, ci în întreaga regiune. Şi pentru că multe dintre istoriile acestor personaje pitoreşti sunt azi cvasi-necunoscute – şi pentru că, în mintea multora, numele „Bellu” înseamnă doar cel mai cunoscut cimitir din Bucureşti şi din ţară – se cuvine ca, înainte de toate, să vorbim despre familia Bellu. Cine sunt ei? Cum au ajuns pe meleaguri româneşti şi când? Pe Aceeaşi Temă O vizită la castelul Lonyai ar fi minunată, asta dacă treceţi de gunoaie, bălării şi reptile Curtea domnească a lui Radu şi Constantin Şerban de la Dobreni, o ruină plină de gunoaie Cum au ajuns nişte aromâni în crema boierească autohtonă De origine aromână şi venind din localitatea Moscopole, Macedonia, familia Bellu făcea parte din aşa numiţii „armatolos” sau „kleftes”, triburi de războinici şi banditi din nordul Greciei, care au jucat un rol important în timpul războiului de independenţă al acestei ţări.Cel mai vechi strămoş cunoscut a fost un anume Georgio (Gheorghe) Bellio, care este meţionat undeva la începutul secolului al XVIII-lea. Acesta a avut o fată şi doi băieţi: Ion şi Dumitru. Cel din urmă s-a căsătorit cu Despa (derivat din Despina, înrudit cu Despot, însemn