E înamorat de studiu, dar e chemat urgent în draga lui Moldova, unde va deveni aghiotantul domnitorului Sturdza.

Acasă scoate mai multe reviste împreună cu Gheorghe Asachi, înfiinţează o tipografie, luptă pentru unire, scrie cărţi.

Domnitorul Sturdza, speriat de ideile revoluţionare ale tânărului Kogalniceanu, îl închide la mănăstirea Râşca şi nu-i dă voie să plece în Franţa. Dar degeaba! A fost creierul revoluţiei de la 1848 şi cel care a redactat principiul Unional.

M. Kogălniceanu în "Dorinţele Partidei Naţionale din Moldova" este cel mai bine reprezentat în accepţia lui filozofică şi social politică. A fost un mare bărbat. Ce înseamnă a fi un mare bărbat? Înseamnă o minte pătrunzătoare, un temperament fulminant, inovator, un mare patriot, curajos în gândire, dar şi în fapte. El e cel care a rostit celebrul discurs la alegerea lui Al. I. Cuza ca domnitor. Emoţionant, splendid, progresist.

Kogalniceanu a fost ministru de externe, de interne, prim ministru.

Era un mare patriot. "Nimeni nu cunoştea România mai bine ca acest distins istoric. A luptat toată viaţa pentru unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România." Discursurile lui Kogălniceanu pe această temă erau uluitoare:

"Inima poporului nu se-nşeală niciodată, să ascultăm glasul care strigă «Unire, unire!». Astăzi e ziua cea mare şi noi facem istoria ţării noastre."

Un bărbat prin toată atitudinea sa politică. Candidat la domnie, a renunţat. El este cel care a cerut ca viitoarea capitală a ţării să fie la Bucureşti: "Bucurestii sunt făcuţi pentru asta".

Un alt discurs istoric a fost cel scris şi rostit de Kogălniceanu la proclamarea independenţei ţării.

Mare orator al vremii de atunci, rămas în istorie, Demostene al românilor, se folosea de improvizaţie. Era de o mare francheţe în expresie, avea umor, ton plin de umor, discret, dar şi foarte aut