O nouă specie de "băieţi deştepţi" a luat naştere după ce Uniunea Europeană a impus României ca, până în anul 2020, 24% din cantitatea de energie să fie produsă din surse regenerabile. Pentru a bifa această cerinţă europeană, baronii locali au pus mâna pe toate râurile din ţară pentru a construi microhidrocentrale. Prin captarea apelor curgătoare, impactul asupra mediului reprezintă un adevărat dezastru ecologic, în faţa căruia Apele Române, Agenţia şi Garda de Mediu asistă complice şi pasează problema de la una la alta.

Jurnalul Naţional a demarat în august 2011 o campanie de presă prin care atrăgea atenţia asupra modului prin care a fost distrus mediul în zona Munţilor Făgăraşului, iar ariile protejate la nivel naţional şi internaţional din zonă au fost lăsate fără apă, motiv pentru care se vor usca sub privirile neputincioase ale autorităţilor române. În zona Munţilor Făgăraş, pionierii afacerilor cu microhidrocentrale au fost fiii Argeşului, Gheorghe Badea şi Valentin Vişoiu, reuniţi sub umbrela firmei Imob Expert Consulting. Pentru producerea energiei verzi, cei doi au captat pârâurile Capra, Buda şi Otic, pentru a asigura necesarul de apă funcţionării a zece microhidroncetrale amenajate pe cursul celor trei ape. Nenorocirea a început o dată cu demararea lucrărilor în albia minoră a râurilor, deşi legislaţia interzice cu desăvârşire acest aspect. Pentru ca dezastrul să fie complet, unele dintre lucrările pentru construirea şi funcţionarea microhidrocentralelor au fost executate în aria protejată, încadrată în reţeaua Natura 2000, ca sit de importanţă comunitară. Proiectul a fost elaborat de Aqua-Invest SRL, iar finanţarea lucrărilor a fost garantată de CEC Bank. Inspectorii şi comisarii de la Mediu au închis ochii, deşi ei sunt plătiţi din bani publici pentru a veghea la respectarea legislaţiei.

După zece luni de la apariţia primului arti