Grecia are, în sfârșit, un guvern cu cap și coadă. Acesta trebuie să se aștepte, însă, la tot ce este mai rău.

În Grecia a luat naștere prima coaliție guvernamentală „ca la carte“ din istoria modernă a țării. Formarea coaliției tripartite, concept de mult răspândit în statele din nordul Europei, a fost anunțată după două zile de negocieri. La învestitura în funcția de premier, Antonis Samaras, liderul de centru-dreapta al partidului Noua Democrație, a promis „să redea stabilitatea și speranța“ acestui popor ce se confruntă cu cea mai gravă recesiune din istorie.

Ca să-și îndeplinească promisiunea, are nevoie de sprijin puternic din partea restului Europei. Factorul care a contribuit decisiv la formarea acestei coaliții a fost reușita nesperată a Noii Democrații în alegerile din 17 iunie. Partidul a atras 29,7% din voturi, față de 26,9%, cât și-a adjudecat Syriza, alianța de extremă stângă condusă de Alexis Tsiparis (37 de ani), noul superstar al scenei politice elene, devenit foarte popular după ce și-a convins alegătorii că Grecia poate renegocia pachetul de salvare de 130 de miliarde de euro fără a fi nevoită automat să părăsească zona euro.

Mișcarea Socialistă Panelenă (Pasok) a terminat abia pe locul 3, cu 12,3% din voturi. Cu 129 de locuri în parlament, Noua Democrație este de departe cel mai bine reprezentat partid (datorită unei legi electorale care îi acordă câștigătorului 50 de locuri în plus). Asociindu-se cu cei 33 de parlamentari Pasok și 17 ai Stângii Democrate, a ajuns la o majoritate confortabilă de nu mai puțin de 179 de fotolii de parlamentar, față de 71, câte figurează în dreptul Syriza. În paralel, formațiuni precum Grecii Independenți, Zori de Aur (cu orientare neonazistă) sau Partidul Comunist au, la rândul lor, câțiva deputați.

Mulți alegători au simțit o strângere de inimă când și-au pus ștampila pe Noua Democrație. Domnul