După o jumătate de an de aşteptare, câteva puncte “dureroase” din Legea sănătăţii au reintrat în discuţiile autorităţilor. Dacă, la sfârşitul anului trecut, se avea în vizor privatizarea medicinei de urgenţă, în noul proiect acesta nu mai este nici măcar un punct de reflecţie: urgenţa va rămâne de stat şi va fi parte dintr-un pachet elementar de servicii medicale. Haideţi să vedem ce schimbări aduce noul proiect de lege a sănătăţii.

Noul proiect de lege aduce în prim-plan asiguratorii medicali privaţi, în detrimentul celor de stat, iar cetăţenii vor putea să se înscrie oriunde preferă: la un asigurator privat sau public. De asemenea, numărul caselor de asigurări de sănătate va fi redus de la 42, câte se numără în prezent, la 8-10 societăţi mutuale de asigurări de sănătate, după modelul belgian.

Acestea vor asigura pachetul medical de bază, dar vor putea oferi şi asigurări facultative. Ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi a explicat că, în acest fel, se va încuraja independenţa fondului de asigurări de sănătate, banii vor fi colectaţi de către ANAF şi vor fi depuşi într-un fond special creat în acest scop. Totodată, acesta a precizat că raporturile spitalelor cu Ministerul Sănătăţii şi casele de asigurări nu se vor schimba, însă va exista o competiţie între sistemul public de asigurări şi cel privat.

O altă promisiune a noului proiect de lege este de a stabili pachetul de servicii medicale de bază. Totuşi, pacienţii îşi vor plăti serviciile medicale ieftine, pentru că acestea vor fi excluse din pachetul decontat de stat. În plus, medicii nu vor mai fi bugetari, ci îşi vor negocia salariul cu managerul spitalului. Ministrul a precizat că spitalele vor putea să atragă fonduri din orice activităţi, cu condiţia ca acestea să nu afecteze calitatea serviciilor medicale şi funcţionalitatea spitalului.

Acest proiect de lege se află acum în dezbater