Prima probă scrisă a bacalaureatului, la limba şi literatura română, a început astăzi, cu subiecte destul de grele pentru absolvenţii de liceu.
Subiectul al treilea le-a cerut să scrie un eseu de două-trei pagini în care să descrie viziunea despre lume a poetului Mihai Eminescu. Subiectul presupune o analiză atentă a poeziei eminesciene şi o îndelungă practică în redactarea eseului, dar şi cunoştinţe de filosofie, materie pe care mulţi nu reuşesc să o înţeleagă de la profesorii de liceu. Chiar şi cei care s-au pregătit intens pentru bacalaureat au fost puşi în dificultate de cerinţa de la subiectul al treilea care mizează pe capacitatea lor de sinteză, chiar dacă li s-a cerut aplicaţie pe un singur text studiat.
Primul subiect al probei scrise la limba şi literatura română le-a cerut absolvenţilor să analizeze din mai multe puncte de vedere un text la prima vedere din "Craii de Curtea-Veche”, singurul roman finalizat de decadentistul Mateiu Caragiale, iar subiectul al doilea a presupus scrierea unui text argumentativ despre calităţile umane, pornind de la o afirmaţie a poetului-filosof Lucian Blaga. Dacă literatura română s-ar studia în liceele din România din perspectivă filosofică, elevii nu ar avea dificultăţi în rezolvarea subiectelor de acest gen, însă cei mai mulţi elevi se plâng astăzi că profesorii nu-i ajută prea mult să înţeleagă marile probleme existenţiale ale omenirii.
Nici programa şcolară nu le vine în ajutor. Cât timp sunt destul de mulţi elevi de clasa a XII-a nedumeriţi în legătură cu existenţa reală a zeilor sau a cuplului primordial şi nu pot face deosebirea între mitologic şi real, pentru că studiază despre Dumnezeu la orele de Religie, pe principiul "crede şi nu cerceta!”, fără a face un curs de Istoria religiilor, care să le elucideze misterele mitologiei, este greu de crezut că aceiaşi elevi care nu înţeleg semnificaţia mit