Cu triumful candidatului Frăţiei Musulmane în alegerile prezidenţiale, se poate spune că istoria Egiptului a închis un cerc. Cea de-a doua republică marchează întoarcerea la acele timpuri tumultuoase de acum şase decenii, când armata a înlăturat monarhia în 1952 şi a anunţat naşterea unui noi ordini, scrie The Wall Street Journal.
Cele două puteri care au moştenit ruinele monarhiei au fost ofiţerii armatei şi Frăţia Musulmanilor. Pentru puţin timp, Frăţia a crezut că oamenii în uniformă sunt aliaţii lor, numind lovitura de stat "mişcarea binecuvântată". Dar s-a dovedit că s-au înşelat, Fraţii Musulmani urmând să înfrunte zeci de ani de reprimare.
Mohammed Morsi, preşedintele ales care-şi va ocupa funcţia începând cu 30 iunie, este pregătit să devină primul preşedinte din rândul civililor. Însă de când s-a înfiinţat, în 1928, Frăţia a tânjit după putere, în timp ce membrii ei se ascundeau de statul autoritar, visau sau se luptau pentru un stat islamic.
Egiptul nu este o ţară care-şi poate permite să se izoleze de restul lumii. Chiar Morsi ilustrează contradicţiile vieţii moderne din Egipt. El este un conservator convins, urmaş al unei tradiţii ce nu agreează Vestul. Cu toate acestea, în 1982 el şi-a terminat studiile în inginerie la o universitate americană. Doi dintre fiii săi au cetăţenie americană.
Mohammed Morsi promite că va fi un preşedinte al tuturor egiptenilor - al copţilor, al femeilor şi al laicilor. Morsi nu se poate lăuda cu un mandat puternic. În primul rând, el poate fi umbrit de influenţa armatei. Şeful armatei, Hussein Tantawi, şi locotenenţii din cercul lui se consideră protectorii Egiptului, garanţii modernităţii. Tantawi şi locotenenţii săi nu au deschis focul în revoluţia care a produs căderea lui Hosni Mubarak în primăvara anului trecut. Nu se ştie ce consecinţe ar fi avut intervenţia armatei împotriva protest
