Preşedinţia cipriotă a Uniunii Europene are toate ingredientele pentru a părea una suprarealistă. În plină criză el însuşi şi monitorizat de instituţiile financiare internaţionale, Ciprul va organiza negocierilor pentru viitorul buget european. Preşedinţia coincide şi cu campania pentru alegerile prezidenţiale. În plus, Turcia ameninţă că va boicota discuţiile cu europenii în timpul preşedinţiei cipriote.
Ciprul, statul care va prezida Uniunea Europeană timp de şase luni, are ceva mai mult de un milion de locuitori şi înseamnă 0,2% din economia zonei euro. Are ultima capitală din lume divizată, iar armata turcă e prezentă pe insulă de aproape 40 de ani. Capitala sa, Nicosia, străbătută pe mijloc de garduri şi sârmă ghimpată, e mai aproape de Siria şi Egipt decât de Atena, nemaivorbind de Bruxelles, de care o despart 3.000 de kilometri.
Ciprul, care a aderat în 2004, trebuie să gestioneze şi să ducă mai departe subiecte dificile pentru Europa: bugetul pentru 2014-2020, politica maritimă, dreptul de azil. Va organiza nu mai puţin de 15 consilii de miniştri şi 200 de reuniuni, în condiţiile în care foarte curând la Nicosia vor ajunge experţii troicăi. Reprezentanţii Uniunii Europene, Băncii Centrale Europene şi FMI vor evalua nevoia de recapitalizare a băncilor cipriote şi vor prescrie tăierile de buget necesare.
Măsurile vor fi oricum prost primite de ciprioţi, iar în contextul în care peste opt luni în ţară vor avea loc alegeri prezidenţiale, partidul la putere are toate şansele să piardă.
Dacă Dimitris Christofias, preşedintele comunist ales în 2008 alege să nu mai candideze, oricum guvernul său va încerca să minimizeze impactul condiţiilor dictatede Bruxelles, în timp ce prezidează peste cei 27 de membri UE. Un gest schizofrenic, notează “Le Figaro”.
Şi nu sunt singurele probleme. Tabloul e completat de problemă divizării insulei