Oraşul Târgu Jiu a găzduit, timp de trei zile (29 iunie-1 iulie), cea de-a XIII-a ediţie a Congresului Internaţional de Dacologie, "Pietrele dacilor vorbesc", dedicat patriarhului sculpturii moderne, Constantin Brâncuşi. Congresul a reunit oameni de artă şi litere, profesori universitari, istorici, filologi, etnologi, critici de artă ale căror comunicări (circa 90) s-au referit atât la motivele artistice traco-getice în sculptura lui Brâncuşi, cât şi la problemele referitoare la civilizaţia şi cultura dacică reflectate în mitologie, credinţe, tradiţii, folclor, medicină, literatură şi artă. Pentru oficialităţile oraşului şi pentru publicul local evenimentul a fost o binevenită şi autentică sărbătoare. De ce s-a optat pentru evocarea personalităţii lui Brâncuşi la această ediţie a Congresului de Dacologie, ne explică dr. Napoleon Săvescu, preşedintele Societăţii Dacia Revival International: "Brâncuşi este un Enescu al sculpturii. Şi nu avem dreptul să-l uităm. M-am aşteptat ca în acest an, în care s-au împlinit 55 de ani de la moartea sa, Guvernul român, Ministerul Culturii să facă ceva, în acest sens. Dar nu s-a întâmplat nimic. Noi considerăm că trebuie să-i dăm lui Brâncuşi ceea ce statul român a refuzat şi continuă să refuze: acel paşaport pe care marele nostru sculptor şi l-a dorit: cel al respectului, dragostei şi înţelegerii noastre. Pe de altă parte, Brâncuşi este adânc legat de daci, prin viaţa şi opera sa...", a mai spus Napoleon Săvescu.

Conf. univ. dr. G.D. Iscru: "Evocarea lui Brâncuşi, personalizare a spiritualităţii strămoşilor noştri reali"

Organizată pe trei secţiuni distincte: "Motive artistice traco-getice în sculptura lui Brâncuşi", "Civilizaţia şi cultura dacică reflectate în mitologie, credinţe, tradiţii, folclor, medicină, literatură şi artă" şi "Dacii din curbura interioară a Carpaţilor", sesiunea de comunicări