Lichidităţile împrumutate de la BNR influenţează acum mai mult piaţa bancară decât nivelul dobânzii de politică monetară. Explicaţia: problemele de finanţare ale bancherilor.
În ciuda inflației descendente, 1,79 la sută în luna mai 2012, comparativ cu 2,4 la sută în martie şi 3,14 la sută în decembrie 2011, decizia Băncii Naționale a României (BNR) a fost de menținere a dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25%. Contextul extern tensionat şi volatil, marcat de reacţia adversă a pieţelor financiare, pe fondul escaladării crizei datoriilor suverane, incertitudinile politice și anul electoral sunt principalele motive care au stat la baza deciziei BNR.
Un alt element important luat în calcul de banca centrală în deciziile sale de politică monetară a fost: „Persistenţa incertitudinilor, în special în ceea ce priveşte posibilităţile de finanţare ale băncilor româneşti cu capital străin de la băncile-mamă, fapt care determină o funcţionare încă tensionată a pieţei monetare interbancare şi apelul în creştere la liniile de credit de la BNR“, după cum precizează chiar comunicatul de presă al BNR.
În acest context, analiștii financiari consideră că evoluția dobânzilor pe interbancar, precum și cea la credite și depozite, intră în următoarea ecuație: gestionarea lichidităților de către BNR și evoluția cursului de schimb. La acestea se agaugă scăderea nivelului investițiilor străine directe și declinul cererii interne, de care depinde creșterea economică, cu perspective modificate oricum în scădere, la 1,2%, de către analiștii Băncii Mondiale.
La depozite stăm, la credite mai e loc
„Până în luna aprilie, nivelul Robor (dobânda la care se împrumută băncile pe piața interbancară) a scăzut, acum a crescut (n.r. - probabil, sub influența deprecierii leului). Față de 2011, nivelul Robor s-a ajustat cu peste 1%. În acest context, dobânzil
