Slovenia va deveni cea de-a şasea ţară din zona euro care va solicita finanţare externă, din cauza problemelor din sectorul bancar, consideră mai mulţi economişti, citaţi de Bloomberg.
Slovenia, care a adoptat moneda euro în anul 2007, evaluează "povara fiscală" generată de acoperirea pierderilor din industria financiară după ce Nova Ljubljanska Banka, cea mai mare instituţie de credit din ţară, a avut nevoie de o majorare de capital din partea guvernului.
Premierul Janez Jansa a declarat săptămâna trecută că Slovenia "riscă un scenariu grecesc". Mai târziu, la summit-ul UE de la Bruxelles, liderul sloven a afirmat că guvernul "face tot posibilul să găsească o soluţie", să evite o situaţie care ar impune solicitarea unui ajutor extern.
"Este tot mai probabil ca Slovenia să fie următoarea mică economie care va cere un bailout de la Uniunea Europeană, care ar fi concentrat pe sectorul bancar", comentează pentru Bloomberg un economist al BNP Paribas, din Varşovia.
Ciprul a devenit săptămâna trecută cel de-al cincilea stat din zona euro care a solicitat finanţare multilaterală, din cauza impactului crizei din Grecia asupra băncilor locale. Grecia, Irlanda şi Portugalia au solicitat ajutor extern odată cu creşterea dobânzilor la împrumuturile pe 10 ani peste pragul de 7%, iar Spania a cerut o linie de finanţare de 100 miliarde euro pentru recapitalizarea băncilor din ţară, lovite grav de prăbuşirea pieţei imobiliare.
Costurile de finanţare a Sloveniei au crescut săptămâna trecută la cel mai ridicat nivel din februarie, randamentul obligaţiunilor cu maturitatea în 2021 atingând vineri 6,1%.
Convergenţa PIB-ului pe locuitor din Slovenia către media europeană a frânat, fiind la acelaşi nivel ca înainte de aderarea la UE, în 2004. Slovenia este cel mai bogat stat care a intrat în UE după 2004. Economia slovenă se va contracta în acest