În anul 2011, bilanţul agregat al sistemului bancar românesc s-a plasat în continuare pe trend descrescător (-1,1%, la valoare brută, variaţie în termeni reali), arată Banca Naţională în Raportul Anual pe 2011.

Principalele modificări în structura activului au constat în „menţinerea traiectoriei descendente a creanţelor faţă de banca centrală, mult mai atenuată însă comparativ cu anul 2010, temperarea ritmului de creştere aferent expunerii faţă de sectorul guvernamental şi reluarea activităţii de creditare începând cu luna septembrie, după doi ani consecutivi de restrângere".

În schimb, în primul trimestru al anului 2012, dinamica anuală reală a activelor bancare a reintrat în teritoriu pozitiv (+3,9%), evoluţie datorată intensificării ritmului de creştere aferent atât creditului guvernamental (+29,5%), cât şi creanţelor asupra sectorului privat (+7,4%), arată BNR.

Accentuarea ritmului anual negativ al soldului plasamentelor la banca centrală (până la -12,1%) a fost atribuită, în mare parte, modificării operate de BNR asupra mecanismului rezervelor minime obligatorii, în procesul de armonizare cu standardele în materie ale BCE.

Intermedierea financiară, sub media UE

Potrivit BNR, gradul de intermediere financiară, măsurat ca pondere a activelor bancare nete în PIB (61% la 31 decembrie 2011), a rămas sensibil sub media europeană, cu un nivel uşor mai scăzut comparativ cu cel din anul 2010. De asemenea, gradul de concentrare a sistemului bancar românesc (reflectat prin ponderea deţinută de primele cinci bănci după volumul activelor) a crescut uşor, până la valoarea de 54,2%.