Poziţiile exprimate până acum de mai multe ambasade occidentale, raportul de ţară pe justiţie al Comisiei Europene şi puterea pe care încă o are preşedintele ţin în şah interesele politice care gravitează numirile de noi procurori-şefi la DNA şi Parchetul General.
Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a declarat că se va gândi zilele următoare dacă va face propunerile de numiri în funcţii de conducere la DNA înaintea raportului de ţară, deoarece, în cazul unei reacţii negative la nivel prezidenţial, s-ar putea genera un nou conflict. Corlăţean a făcut această declaraţie în contextul în care în luna august expiră ultima prelungire pentru Daniel Morar la şefia DNA, iar în luna octombrie expira prelungirea mandatului procurorului general Codruţa Kövesi.
Potrivit legii, ministrul Justi-ţiei poate doar propune nişte nume Consiliului Superior al Magistraturii. După evaluări, CSM transmite Presedinţiei acele propuneri sau altele, dar cel care decide pe cine numeşte este şeful statului. Preşedintele poate refuza propunerile CSM şi poate numi alte persoane. Procurorul general poate prelungi de cel mult două ori mandatul expirat. Sâmbătă, procurorul general a prelungit mandatele procurorilor Laura Oprean şi Carmen Gâlcă, adjuncţii şefului DNA, şi pe cel al procurorului-şef de secţie DNA, Doru Ţuluş. Procurorul general Codruţa Kövesi şi şeful DNA, Daniel Morar, au avut câte două mandate de câte trei ani (legea interzice mai multe) şi câte două prelungiri. Atât procurorul general, cât şi şeful DNA au fost lăudaţi constant în rapoartele de ţară ale Comisiei Europene, de la integrarea noastră din 2007. De asemenea, au fost frecvent lăudaţi şi chiar apăraţi de ambasadori acreditaţi la Bucureşti, precum cei ai SUA, Marii Britanii, Olandei sau Germaniei. Aceste poziţii s-ar fi numărat de altfel printre motivele pentru care USL n-a îndrăznit să-i schimbe imediat d
