Intervenţia lui Haşotti asupra Proiectului Genesis a atras şi mai mult atenţia asupra celei mai importante cercetări româneşti din ultimele decenii.
Deshumarea de la Curtea de Argeș nici măcar nu reprezintă o premieră. Istoricii au mai căutat dovezi în 1920
Sursa: AGERPRES
"Noi nu putem fi mai fericiţi sau mai trişti în 2011 pentru că în urmă cu 700 de ani primii domnitori aveau sau nu sânge cuman. Noi adunăm informaţii ştiinţifice, latura subiectivă n-are nicio legătură cu cercetarea ştiinţifică", sintetizează situaţia istoricul clujean Alexandru Şimon, cel care, cu mâna lui, a prelevat probele din mormântul domnesc de la Curtea de Argeş.
Şimon e dintr-o generaţie nouă de istorici români, o generaţie care nu se mulţumeşte cu teoriile consacrate, care nu oferă răspunsuri definitive, şi care deschide noi orizonturi de cercetare. Tocmai de aceea, reacţia de vinerea trecută a ministrului Culturii, Puiu Haşotti - "nu dezgropaţi nimic, lăsaţi istoria aşa cum este" - a creat stupoare.
Se compară cu ADN cuman existent în Rusia
Până ieri, Haşotti revenise la sentimente mai bune, acceptând continuarea proiectului GENESIS. "Ministrul a transmis că nu se mai opune acţiunilor de deshumare dar până nu primim un răspuns clar, ne vom opri", a spus, prevăzător, istoricul Alexandru Şimon. GENESIS este un proiect comun al Universităţilor Babeş-Bolyai Cluj şi "Cuza" din Iaşi. Operaţiunile sunt supervizate de Academia Română.
Primul nivel al cercetării este punctual: compararea ADN-ului primilor domnitori ai dinastiei Basarabilor cu secvenţe de ADN cumane, existente în bazele de date din Austria şi Rusia. ADN-ul acestei populaţii, care a pătruns în Europa la sfârşitul marilor migraţii, după anul 1.000, a fost decelat din cimitirele cumanilor, descoperite pe teritoriul Rusiei.
Astfel de investigaţii pu
