Menta este la mare căutare în zilele toride. Datorită efectului său răcoritor, izma este din ce în ce mai des adăugată în mâncăruri, deserturi şi băuturi.
Odată ce arşiţa s-a instalat, căutăm diverse metode să ne răcorim, iar una dintre cele mai eficiente este consumarea alimentelor şi băuturilor care conţin mentă. Încă din Antichitate, frunzele proaspete de mentă au fost folosite de romani şi greci pentru condimentarea mâncărurilor. În Orientul Mijlociu, frunzele acestei plante erau adăugate în salate, folosite la condimentarea cărnurilor, aromatizarea iaurtului şi la prepararea îngheţatelor.
De asemenea, în România, consumul de mentă reprezintă una dintre cele vechi metode de ameliorare a efectelor caniculei. Bunicii noştri foloseau izma pentru prepararea celebrului leac răcoritor, aşa-zisa apă de mentă. Aceştia o pregăteau dintr-o tulpină de plantă proaspătă, bine spălată, tăiată în bucăţi mari, peste care adăugau apă. Acest amestec se lăsa la macerat de seara până dimineaţa, când era numai bun pentru a fi băut într-o zi toridă. Mai popular decât apa de mentă este însă ceaiul. În zilele fierbinţi, ceaiul de mentă, consumat cald, în care strecurăm şi câteva picături de zeamă de lămâie, răcoreşte, hidratează şi oferă energie organismului.
Ingredient-vedetă
Datorită proprietăţilor sale, menta a ajuns un ingredient-vedetă al verii. Izma este nelipsită din băuturile pregătite fie de noi înşine, fie consumate la terase şi în baruri. Una dintre cele mai populare astfel de băuturi este limonada, care, fără adaosul de mentă, nu ar mai avea acelaşi efect răcoritor şi energizant. La mare căutare sunt şi înghetaţa şi sorbeturile cu mentă.
Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) din Bucureşti, spune că menta se poate consuma fără probleme şi fără restricţii, în funcţie de toleranţa fiec
