În şapte săptămîni, Victor Ponta a făcut trei greşeli de imagine care anulează impulsul pe care electoratul l-a avut către USL şi l-a arătat la locale. Tînărul preşedinte al PSD nu va avea o traiectorie atît de înaltă pe cît sperau susţinătorii. Dar e asta un lucru rău pentru noi, ceilalţi?

Cea mai vizibilă eroare s-a ivit, zilele trecute, în afacerea plagiatului. Voi trece cu cinism peste fondul problemei, pentru a spune că povestea pare a fi ieşit la lumina zilei ca urmare a unui pont din interior, al cuiva care a participat sub o formă sau alta la redactarea – sau copierea – doctoratului. Dacă e să facem scenarii, putem vorbi şi de un anume fost mentor politic şi îndrumător de teză doctorală, probabil singurul personaj care nu se bucură de răcoarea ce i s-a dat (în Rahova) în aceste zile fierbinţi. La cum au ieşit lucrurile la iveală, ar fi fost destul de greu ca oricine să se-apuce să facă, la întîmplare, săpături de mii de pagini prin bibliotecile de specialitate româneşti, fără ceea ce, în jargon jurnalistic, se numeşte un pont. Dar să trecem. Problema e ce s-a întîmplat după: băgat în corzi, Victor Ponta ar fi putut să-şi depună mandatul, ceea ce i-ar fi protejat, într-o oarecare măsură, viitorul, pe termen mediu şi lung. El a ales însă o altă abordare de imagine – să încerce să-i discrediteze pe acuzatori lovind în persoana şi/sau statutul lor şi tăcînd dubios cu privire la fondul acuzaţiilor. E greu de crezut că această abordare va servi unui politician tînăr, care părea a avea un viitor, mai ales că autoritatea care examina suspiciunea a fost desfiinţată de un ministru din propria echipă.

DE ACELASI AUTOR Ministrele şi pompa Brandul Moş Crăciun Probleme de imagine - Antonescu, Băsescu, Diaconescu, Ponta Patria ca baby sitter, de 1 DecembrieDar, cinic vorbind din nou, orice-ar fi făcut în lucrarea de doctorat, Ponta avea puţine opţiuni odată