„Nu ne atingem de judecătorii Curţii Constituţionale!”, au sărit liderii USL, aflaţi în plină ofensivă de prelure totală a Puterii. Îi crede cineva, când promisiunile lor ţin de dimineaţă până la prânz? Avântul demolator le-a fost doar uşor domolit de declaraţiile îngrijorate ale ambasadorului SUA la Bucureşti şi ale comisarului european pentru justiţie (de opinia publică internă îi doare-n cot!), care constatau că noii guvernanţi ameninţă independenţa justiţiei şi statul de drept. Altfel, USL lucrează, neabătută şi după propriu-i manual, la scoaterea din scenă a Curţii Constituţionale a României, astfel încât, în marşul ei spre ocuparea statului, să nu se mai împiedice de ea.

Îndrumarul domnilor Victor Ponta şi Crin Antonescu este pe cât de simplu, pe atât de eficient. El prezintă două metode principale, prin care CCR poate fi anihilată, fără a fi desfiinţată ca entitate şi fără a schimba, dintr-un foc, şase judecători indezirabili, cum a scris, pe cer, porumbelul scăpat de dl Antonescu.

Prima dintre acestea, patentată deja cu succes, înseamnă ignorarea, pur şi simplu, a deciziilor necovenabile ale Curţii. Premierul Ponta a şi făcut-o, în urmă cu o săptămână, când a luat, iute, avionul spre Bruxelles, deşi CCR hotărâse ca România să fie reprezentată la UE de către şeful statului. Primul ministru s-a înarmat cu o decizie în favoarea sa, dată de Parlament, şi cu argumentul că verdictul constituţional nu fusese publicat în Monitorul Oficial, pe care tocmai îl trecuse sub controlul său direct. Ce ar putea arunca la gunoi, în continuare? Imediat, avizul privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Este consultativ şi, chiar dacă regulile civilizaţiei politice spun să se ţină cont de el, PSD, PNL şi PC nu-l vor băga în seamă, aşa cum s-a întâmplat la precedentul referendum de suspendare. Şi atunci Curtea a constatat că nu există temei pentru declanş