Conventia Extraordinara a PDL a trecut fara ca mass-media sa o analizeze in profunzime, atat din pricina grabei de a-si alege noii-vechii conducatori, cat si din cea a izbucnirii recentelor evenimente pe prima scena politica a tarii. Realitatea e ca, pe o asemenea vipie, numai politichie nu-ti vine a face.
In intentia organizatorilor, lucrarile se voiau o manifestare de forta si unitate, ca sa le para rau alegatorilor ca nu le-au dat votul la locale, desi, dupa unii analisti, pierderile n-au fost catastrofale, mai cu seama la numarul primarilor. Da, a fost o manifestare de forta si mai cu seama de unitate, dar...
... se nasc trei semne de intrebare:
1. daca PDL a pierdut alegerile, aceasta e trista realitate, nu s-ar fi cuvenit o analiza serioasa a cauzelor si a neimplinirilor?
2. de obicei, o astfel de intrunire nu schimba doar oamenii vinovati cu altii, ci primeneste ideologia, programele politice si mesajul, ceea ce nu s-a intamplat.
3. doua elemente importante ale strategiei ar fi fost individualizarea corecta a inamicului si actualizarea efectivelor impreuna cu logistica. Raman preocuparea doar a liderilor ca pana acum? Sa le luam pe rand.
Nu a precizat nimeni in vreun studiu sociologic public in ce masura s-au pierdut alegerile din cauza votului negativ, probabil preponderent, sau din cauza lipsei de atractivitate si credibilitate a ofertei electorale. Dar sa nu analizeze acest fenomen forul inter-congrese al unui fost partid de guvernare e greu de inteles. Asta inseamna fie ca nu-si recunosc infrangerea, fie se socotesc nedreptatiti.
Demotivare, decredibilizare
Din pacate, impresia generala a fost aceea a unui partid demotivat, decredibilizat, lovit in amorul propriu, motiv pentru care alti doi parlamentari au parasit corabia. Sa luam in considerare ca n-au dorit sa-s