Studiul, realizat pe un eşantion de 34.653 de adulţi de o echipă de cercetători canadieni, viza iniţial studierea efectelor avute de bătaia la fund şi de alte pedepse corporale uşoare asupra problemelor psihologice ulterioare, excluzând pedepsele corporale severe (care lasă vânătăi sau provoacă răni) şi cele de natură sexuală. Rezultatele arată că persoanele care au primit bătăi la fund în copilărie se confruntă cu riscuri mai mari cu până la 7% de a prezenta patologii mintale la vârstă adultă.
Aceste cifre, deşi par anecdotice, demonstrează totuşi faptul că pedepsele corporale cresc riscul de apariţie a unor probleme ulterioare, potrivit oamenilor de ştiinţă, în condiţiile în care mai mult de jumătate dintre americani îşi amintesc că au primit astfel de pedepse în copilărie.
"Acest studiu este important. El deschide drumul spre o dezbatere despre metodele de educare a copiilor", spune Victor Fornari, directorul departamentului de psihiatrice infantilă de la North Shore-Long Island Jewish Health System din New York. Cifrele obţinute "nu sunt foarte mari, dar ele demonstrează faptul că pedepsele corporale reprezintă un factor de risc pentru tulburările mintale la vârstă adultă", a adăugat Fornari.
Studiul, realizat pe un eşantion de 34.653 de adulţi de o echipă de cercetători canadieni, viza iniţial studierea efectelor avute de bătaia la fund şi de alte pedepse corporale uşoare asupra problemelor psihologice ulterioare, excluzând pedepsele corporale severe (care lasă vânătăi sau provoacă răni) şi cele de natură sexuală. Rezultatele arată că persoanele care au primit bătăi la fund în copilărie se confruntă cu riscuri mai mari cu până la 7% de a prezenta patologii mintale la vârstă adultă.
Aceste cifre, deşi par anecdotice, demonstrează totuşi faptul că pedepsele corporale cresc riscul de apariţie a unor probleme ulterioare, potrivit oamenilor
