Mărul discordiei între producătorii de medicamente şi guvern este, de-o vreme încoace, taxa cu nume englezesc. Companiile membre ale Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România au anunţat eşecul discuţiilor cu guvernul (reprezentat de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice), referitoare la modificarea taxei. Autorităţile au respins propunerile reprezentanţilor APMGR, argumentul fiind îndeplinirea acordului cu FMI şi Comisia Europeană. În acest caz, producătorii de medicamente generice declară că soluţia rămâne insolvenţa sau reevaluarea portofoliului de produse, renunţându-se la medicamentele compensat Publicitate e care, din cauza nivelului taxei clawback, au ajuns nerentabile; astfel, sute de medicamente cu preţ accesibil riscă să dispară de pe piaţă. Printre acestea se numără: propranolol, metoclopramid, ketotifen, digoxin, captopril, furosemid, piroxicam etc. Totodată, APMGR cere FMI şi CE să se pronunţe public asupra impunerii taxei clawback în forma actuală. În prezent, ea se aplică nediferenţiat, nu în funcţie de produs, DCI, grupă terapeutică sau categorie de preţ. Nu se bazează pe realitatea pieţei (consumul real), ci pe bugete subevaluate (istoricul colectării de fonduri). De asemenea, e aplicată companiilor farmaceutice înainte de plata medicamentelor la farmacii. În viziunea APMGR, taxa clawback sustenabilă de către industrie trebuie să fie previzibilă şi plafonată la o valoare maximă realistă, accesibilă producătorilor de medicamente generice. Baza de calcul ar trebui, cred producătorii de generice, să fie preţul de fabrică, nu cel de raft, iar suma de referinţă utilizată la calculare ar trebui să fie consumul real din anul anterior. Mecanismul clawback trebuie să controleze creşterea disproporţionată a vânzărilor de medicamente, nu să acopere deficitul bugetului public, mai cred reprezentanţii APMGR. Ei do