Peste un miliard de dolari - atât sunt dispuse să dea ţările membre NATO, ca să asigure operaţionalitatea scutului antirachetă din Europa, a anunţat marţi Frank A. Rose, consilier al subsecretarului de stat american pentru controlul armelor.
"La summitul de la Lisabona, şefi de stat şi de guvern ai NATO au decis şi extinderea programului NATO Active Layered Theater Ballistic Missile Defense (ALTBMD) pentru a servi drept o reţea de comandă, control şi comunicaţii care să sprijine această nouă capabilitate. (...) Aliaţii NATO s-au angajat să investească peste un miliard de dolari în infrastructura de comandă, control şi comunicaţii pentru a sprijini apărarea antirachetă a NATO", a declarat Rose, potrivit RIA Novosti.
La summitul de la Lisabona, din noiembrie 2000, Rusia şi NATO au convenit să coopereze asupra sistemului de apărare antirachetă european.
NATO consideră că ar trebui să existe două sisteme independente care schimbă informaţii între ele, în timp ce Rusia agreează un sistem comun cu o interoperabilitate deplină.
De cealaltă parte, Moscova a rămas fermă pe poziţii în ceea ce priveşte opoziţia sa faţă de desfăşurarea unor sisteme de apărare antirachetă în apropierea graniţelor sale, apreciind că acestea ar fi o ameninţare pentru securitatea sa.
NATO şi SUA susţin că scutul va apăra membrele NATO împotriva unor rachete ce ar proveni din Coreea de Nord şi Iran şi nu ar viza direct Federaţia Rusă. Kremlinul insistă însă pentru obţinerea unor garanţii legale din partea Washingtonului în acest sens.
Peste un miliard de dolari - atât sunt dispuse să dea ţările membre NATO, ca să asigure operaţionalitatea scutului antirachetă din Europa, a anunţat marţi Frank A. Rose, consilier al subsecretarului de stat american pentru controlul armelor.
"La summitul de la Lisabona, şefi de stat şi
