În cazul în care are loc suspendarea preşedintelui ales, atribuţiile sale, sau cel puţin o parte dintre acestea, sunt preluate temporar şi în această ordine, de către preşedintele Senatului sau de către preşedintele Camerei Deputaţilor.
Preşedintele interimar are atribuţii limitate, el neavând multe dintre posibilităţile de acţiune şi de exprimare ale unui preşedinte ales. Astfel, preşedintele interimar poate să încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de guvern, şi le supune spre ratificare parlamentului, într-un termen rezonabil.
Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
De asemenea, preşedintele interimar poate intervene în modul de reprezentare a României peste hotare. Astfel, la propunerea Guvernului, el acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. În afară de aceste atribuţii, preşedintele interimar emite decrete care se publică în Monitorul Oficial.
El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţiala sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea preşedintelui se supune ulterior aprobării parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa parlamentului, printr-un mesaj. În cazul în care parlamentul nu se află în sesiune, legislativul este convocat de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
Alte atribuţii ale preşedintelui interimar sunt conferirea de decoraţii şi titluri de onoare; acordarea de grade de mareşal, de general şi de amiral şi nu în ultimul rând, preşedintele interimar poate acorda graţierea individuală. @
