Cea mai mare mizerie pe care ”campionii” democrației USL o livrează pe piață în aceste zile e ideea conform căreia aceasta ar fi starea normală a lucrurilor: ”am preluat Puterea, e normal să ne punem oamenii noștri”. E cea mai păguboasă idee. Creatoare de haos și instabilitate politică, socială, economică. Disoluția și contopirea instituțiilor statului reunite sub o singură umbrelă, controlată și butonată conform principiilor de clan – mai întâi ”ai noștri”, apoi ”ai lor” și, dacă mai rămâne ceva, niște resturi pentru ”ceilalți”. Nu e o figură de stil, iar tehnologia și un așa-zis modernism de fațadă nu ar trebui să ne fure privirea: România se află în plin feudalism. Nu ne-am întors în Evul Mediu, ci îl perpetuăm.
Faptul că ”și ai lor au făcut la fel” nu e o scuză, ci doar un pretext și, mai ales, confirmarea faptului că actualul atac la adresa instituțiilor statului se face în deplină cunoștință de cauză. Pe de altă parte, e hilar să-l auzi pe Bancoschi apelând la ”bun-simț” ori pe Mihai Răzvan Ungureanu să-l vezi protestând în stradă (cu un bodyguard călcându-i pe umbră). Aroganța, autismul lor politic, autosuficiența sunt ”calitățile” care i-au adus în Opoziție. Dacă sunt niște victime, atunci Roberta Anastase și Vasile Blaga sunt victimele propriilor lor acțiuni, al numărătorilor fără număr și al urechilor pleoștite, care se ridicau doar pentru a primi indicațiile ”tătucului” ori ale partenerilor de gașcă.
Dincolo însă de aceste personaje, mai existau niște principii, niște idei, niște instituții împânzite și suprasaturate de colorați politic, dar încă în picioare. Iar unele dintre ele capabile, măcar din când în când, să facă aerul ceva mai respirabil în țara asta. Unele decizii ale Curții Constituționale, unele acțiuni ale Avocatului Poporului, multe dintre programele (nu persoanele din vârful ierarhiei) ale ICR, dosarele (e drept, selective) a