Profesorul despică subiectele de la bacalaureat în patru şi face previziuni despre rezultate.
Deşi cerinţele-capcană au lipsit la prima probă scrisă a examenului, poezia le-a pus capac elevilor care nu citesc genul liric. În acest caz, Eminescu este răul cel mai mic care li se putea întâmpla, întrucât opera lui se studiază din clasa I până în clasa a XII-a. Per total, examenul a fost destul de uşor, astfel că nu "împuşcarea" unei note de trecere va fi o problemă, ci obţinerea notei maxime, vânată de cei care au învăţat pe rupte tot anul.
Evz: La această probă nu au mai existat cerinţe ambigue. Putem spune că s-a dorit evitarea altei controverse de genul "subiectiva-predicativa"?
Nicoleta Crânganu: Într-adevăr, nu au existat, cum s-ar zice, subiecte-capcană, însă acest lucru nu are legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Evaluarea Naţională, întrucât subiectele de la Bac au fost elaborate cu mult timp înainte. Nici la Evaluare nu a fost chiar o controversă, nelămuriri a avut doar Academia.
Ce grad de dificultate au avut subiectele? Ce notă poate "împuşca" un elev care nu a prea stat cu nasul în cărţi?
Ar putea să ia nota 6, chiar 7. La Bac-ul acesta, 5 se ia uşor. Nu la fel de uşor se ia nota 10, fiind vorba de poezie, unde trebuie să cunoşti bine imaginarul poetic pentru a face o lucrare perfectă.
Nici candidaţii nu se aşteptau la o creaţie lirică. De ce este poezia spaima elevilor?
Faptul că a picat o poezie, şi nu proză, nu ar trebui să fie o surpriză, atât timp cât se regăseşte în programă. Lăsând acest lucru la o parte, o creaţie lirică este, într-adevăr, mai greu de analizat decât proza. Iar elevii nu sunt cititori de poezie, nu le place şi nu înţeleg acest gen. O explicaţie ar fi şi faptul că nu se mai predau monografic autorii (viaţa, activitatea literară şi universul liric), iar elevilor le e mai gr
