La New York, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, sunt reuniţi reprezentanţii a 193 de ţări, pentru a negocia, pentru prima dată, semnarea unui tratat de natură să reglementeze comerţul cu arme convenţionale. Negocierile vor dura până pe 27 iulie şi se anunţă dificile.

Nu este greu de observat că pe glob au loc în diverse zone extrem de sărace conflicte şi războaie civile, care durează uneori timp de decenii. Combatanţii, oricât de săraci ar fi, nu duc însă niciodată lipsă de arme. Acesta este marele paradox al lumii în care trăim: exact ţările care sunt principalele mediatoare de pace sunt şi principalele exportatoare de arme.

Piaţa armelor convenţionale este extrem de atractivă, întrucât reprezintă aproximativ 70 de miliarde de dolari pe an. În virtutea viitorului tratat internaţional privind comerţul cu arme convenţionale, ar urma să fie interzise însă acele "transferuri" de arme susceptibile să fie utilizate împotriva unor populaţii civile sau să alimenteze un conflict.

Negocierile se anunţă însă dificile şi au început pe fondul mai multor tentative de blocare a lor. Egiptul, care cumpără anual arme de la americani în valoare de un miliard trei sute de milioane de dolari, insistă ca palestinienii să poată participa la conferinţă, cu titlu de observator. Israelul a anunţat însă că se retrage, dacă participă palestinienii.

Alte dificultăţi sunt legate de conţinutul tratatului, pe care europenii l-ar dori cât mai concret din punct de vedere juridic şi constrângător. Rusia, însă, care vinde anual arme în valoare de peste 12 miliarde de dolari nu doreşte aplicarea unor criterii prea rigide. De altfel, nici Iranul şi nici ţările arabe, care sunt mari importatoare de arme. Statele Unite ar dori ca tratatul să nu se ocupe de muniţii, iar China vrea să excludă din tratat armele lejere.

Un adevărat Babilon se anunţă deci la aceste ne