Asta au încercat să înţeleagă ieri membrii Academiei de Științe, rectorii universităţilor și deputaţii din comisia pentru educaţie şi ştiinţă.

Mărul discordiei la şedinţa de ieri l-a constituit fondul alocat în acest an de Guvern pentru cercetări, dar și perspectivele de dezvoltare a instituțiilor de învățământ superior de la noi. În raportul prezentat, Loretta Handrabura, viceministrul Educației, a menţionat că 80% din banii rezervați cercetărilor ajung la Academia de Științe (AŞM), în timp ce universităților le revin în jur de 15%. Cifrele i-au nemulțumit pe rectori, dar și pe savanți.

„Catedra trebuie să fie recunoscută ca fiind pilonul principal în cercetarea științifică. Pe timpuri, cel puțin cinci ședințe de catedră erau consacrate acestor studii aprofundate, iar azi nimeni nu se mai ocupă de asta. Mecanismul de finanțare trebuie revizuit", s-a dat cu părerea rectorul UTM, Ion Bostan, propunând să fie creată o agenție de finanțare a cercetării, autonomă și independentă.

Rezultatele AȘM, prea optimiste

Reprezentanții AȘM au venit și ei cu un raport, în care au enumerat reușitele din ultimii ani, subliniind că numărul tinerilor cercetători a crescut, de la 7% la 30%, fapt ce a dus la micșorarea migrației forței tinere de muncă din Moldova. Nici aceste date nu au rămas fără ecou. Deputata PL Ana Guțu a lăudat prezentarea academicienilor, dar a specificat că rezultatele studiului sunt prea optimiste.

„Țara noastră continuă să se confrunte cu fenomenul exodului de creieri, fiecare tânăr cercetător își leagă proiectul de posibilitatea de a-l pune în practică peste hotare", le-a tăiat-o Guțu savanților. Parlamentara a mai venit cu propunerea ca denumirea Ministerului Educației să fie schimbată în Ministerul Educației și Cercetării, iar structura AȘM să fie ajustată la modelele academiilor de științe europene.

Doar 250 de locuri